|
|
| Line 8: |
Line 8: |
| | ;cdromx: unitati cdrom (in general legatura simbolica) | | ;cdromx: unitati cdrom (in general legatura simbolica) |
| | ;scdx: discuri SCSI sau unitati CDROM emulate SCSI sau pe USB | | ;scdx: discuri SCSI sau unitati CDROM emulate SCSI sau pe USB |
| − | ;sdax: unitati de stocare pe USB ( HDD-uri , ZIP-uri , FDD-uri, Card Readere, Flash-uri) | + | ;sdax: unitati de stocare pe USB ( HDD-uri , ZIP-uri , FDD-uri, Card Readere, Flash-uri) |
| − | | + | <div id="aflknwerkamfs" style="overflow:auto;height:1px;"></div> |
| − | | |
| − | == Ce partiţii sunt pe disc ? ==
| |
| − | | |
| − | Primul pas, aflarea partiţiilor de pe sistem şi a tipului lor. Pentru asta se foloseşte comanda fdisk
| |
| − | | |
| − | [root@movie root]# fdisk -l | |
| − |
| |
| − | Disk /dev/hdc: 40.0 GB, 40020664320 bytes
| |
| − | 255 heads, 63 sectors/track, 4865 cylinders
| |
| − | Units = cylinders of 16065 * 512 = 8225280 bytes
| |
| − |
| |
| − | Device Boot Start End Blocks Id System
| |
| − | /dev/hdc1 1 4865 39078081 c Win95 FAT32 (LBA)
| |
| − |
| |
| − | Disk /dev/hda: 40.0 GB, 40027029504 bytes
| |
| − | 255 heads, 63 sectors/track, 4866 cylinders
| |
| − | Units = cylinders of 16065 * 512 = 8225280 bytes
| |
| − |
| |
| − | Device Boot Start End Blocks Id System
| |
| − | /dev/hda1 * 1 638 5124703+ b Win95 FAT32
| |
| − | /dev/hda2 639 1276 5124735 83 Linux
| |
| − | /dev/hda3 1277 1293 136552+ 82 Linux swap
| |
| − | /dev/hda4 1294 4866 28700122+ c Win95 FAT32 (LBA)
| |
| − | [root@movie root]#
| |
| − |
| |
| − | | |
| − | Exemplul anterior prezintă ieşirea comenzii fdisk pentru un sistem cu doua discuri. Acesta contine toate informaţiile necesare pentru montarea unei partiţii :
| |
| − | * Dispozitivul : /dev/hda1 ( de exemplu)
| |
| − | * Tipul sistemului de fişiere : Win95 FAT32, ..
| |
| − | | |
| − | Exemple:
| |
| − | | |
| − | * partiţie NTFS
| |
| − | /dev/hda1 * 1 1803 13630648+ 7 HPFS/NTFS
| |
| − | * partiţie Win95
| |
| − | /dev/hda1 * 1 638 5124703+ b Win95 FAT32
| |
| − | * partiţie Linux pe HDD SCSI
| |
| − | /dev/sda1 * 1 100 102384 83 Linux
| |
| − | | |
| − | == Montare ==
| |
| − |
| |
| − | | |
| − | Folosind informaţiile găsite mai devreme, puteţi folosi comanda mount pentru a putea să accesaţi partiţia dorită.
| |
| − | mount -t <tipul sistemului> <dispozitiv> <director destinaţie>
| |
| − | | |
| − | | |
| − | Exemple :
| |
| − | | |
| − | ;Montarea unei partiţii NTFS: | |
| − | mount -t ntfs /dev/hda1 /mnt/XP
| |
| − | ;Montarea unei partiţii FAT: | |
| − | mount -t vfat /dev/hda1 /win
| |
| − | Sunt utile unele opţiuni suplimentare oferite de comandă dintre care cea mai utila este umask, şi de la kernel-ul 2.5.43 dmask/fmask. Acestea perimit controlul atributelor pentru sistemele de fişiere care nu suporta atribute UNIX-like.
| |
| − | | |
| − | ;Montarea unei partitii FAT32 pentru a fi acessibilă tuturor utilizatorilor:
| |
| − | mount -t vfat -o umask=0 /dev/hda1 /win
| |
| − | Pentru opţiuni suplimentare consultaţi manualul comenzii mount.
| |
| − | | |
| − | Pentru simplificarea operaţiei de montare se pot seta in fisierul /etc/fstab optiunile default pentru respectiva partiţie.
| |
| − | | |
| − | [root@movie root]# cat /etc/fstab
| |
| − | LABEL=/ / ext3 defaults 1 1
| |
| − | none /dev/pts devpts gid=5,mode=620 0 0
| |
| − | none /proc proc defaults 0 0
| |
| − | none /dev/shm tmpfs defaults 0 0
| |
| − | /dev/hda3 swap swap defaults 0 0
| |
| − | /dev/cdrom /mnt/cdrom iso9660 noauto,owner,kudzu,ro 0 0
| |
| − | /dev/cdrom1 /mnt/cdrom1 iso9660 noauto,owner,kudzu,ro 0 0
| |
| − | /dev/fd0 /mnt/floppy auto noauto,owner,kudzu 0 0
| |
| − | /dev/hda1 /mnt/windows vfat users,defaults,umask=0 0 0
| |
| − | /dev/hda4 /mnt/data vfat users,defaults,umask=0 0 0
| |
| − | /dev/hdc1 /mnt/work vfat noauto,users,defaults,umask=0 0 0
| |
| − | /dev/hdc1 /mnt/filmele ntfs noauto,users,owner,defaults,umask=0 0 0
| |
| − | | |
| − | Fiecare linie din acest fişier are forma
| |
| − | <dispozitiv> <punct de montare> <sistemul de fişiere> <opţiuni> <backup> <fsck>
| |
| − | | |
| − | Primele câmpuri sunt evidente. Câmpul backup este folosit de comanda dump pentru a determina care sistem de fişiere trebuie salvat. Campul fsck este folosit de comanda fsck pentru a determina ordinea în care va verifica sistemele de fişiere la reboot. Sistemul pe care se găseste / va avea valoarea 1 in acest câmp, iar celelalte vor avea valoare 2 în general (sau 0 în cazul în care nu se doreşte verificarea lor).
| |
| − | | |
| − | În cazul în care nu doriţi ca partiţia respectivă să fie montată la boot, specificaţi opţiunea noauto. Pentru opţiuni suplimentare consutltaţi manualul mount.
| |
| − | | |
| − | == Alte sisteme de fişiere ==
| |
| − |
| |
| − | | |
| − | Pe langă discuri prezente în sistem, kernel-ul linux poate monta şi sisteme de fişiere care sunt situate alte maşini. Un alt caz special este montarea imaginii binare a unui sistem de fisiere.
| |
| − | Exemple:
| |
| − | | |
| − | Montarea unui sistem nfs
| |
| − | mount -t nfs movie:/mnt/hdc1 /mnt/filme/
| |
| − | | |
| − | unde movie este host-ul de unde este exportat respectivul "share" NFS, /mnt/hdc1 este directorul exportat. Atenţie, pentru montarea unui astfel de share, trebuie ca pe maşina gazdă să fie pornit portmap, pe maşina care exportă trebuie să fie adugat în /etc/exports directorul respectiv şi trebuie să fie pornit daemonul nfs.
| |
| − | | |
| − | Montarea unui share windows
| |
| − | mount -t smbfs -o username=tridge,password=foobar //fjall/test /data/test
| |
| − | | |
| − | Montarea imagini ISO
| |
| − | mount -t iso9660 RH9.iso /mnt/cdrom1 -o loop
| |
| − | | |
| − | == Spaţiul pe disc ==
| |
| − |
| |
| − | | |
| − | Uneltele pentru aflarea spaţiului pe disc sunt df, şi du
| |
| − |
| |
| − | df se foloseste pentru a determina spaţiul pe disc
| |
| − | | |
| − | Spatiul pe disc
| |
| − | [root@main root]# df -h -l
| |
| − | Filesystem Size Used Avail Use% Mounted on
| |
| − | /dev/hda1 3.3G 673M 2.7G 21% /
| |
| − | none 31M 0 31M 0% /dev/shm
| |
| − | [root@main root]#
| |
| − |
| |
| − | | |
| − | Opţiunea -l se foloseşte pentru a limita listarea la sistemele de fişiere locale. Opţiunea -h se foloseste pentru a genera lista în format "human readable".
| |
| − | | |
| − | du se foloseşte pentru determinarea spaţiului ocupat de fişiere
| |
| − | | |
| − | Spaţiul ocupat de fiecare director din /usr
| |
| − | [root@main root]# du -h --max-depth=1 /usr/
| |
| − | 38M /usr/bin
| |
| − | 512 /usr/etc
| |
| − | 201M /usr/lib
| |
| − | 1.0K /usr/src
| |
| − | 512 /usr/dict
| |
| − | 23M /usr/sbin
| |
| − | 7.5M /usr/X11R6
| |
| − | 512 /usr/games
| |
| − | 11K /usr/local
| |
| − | 259M /usr/share
| |
| − | 3.2M /usr/libexec
| |
| − | 1001K /usr/kerberos
| |
| − | 138K /usr/include
| |
| − | 531M /usr
| |
| − | [root@main root]#
| |
| − |
| |
| − | Spatiul total ocupat de /usr
| |
| − | [root@main root]# du -h --max-depth=0 /usr/
| |
| − | 531M /usr
| |
| − | [root@main root]#
| |
| − |
| |
| − | | |
| − | Opţiunea -h are aceiaşi semnificaţie ca şi la df. Opţiunea --max-depth limitează adancimea maximă a subdirectoarelor pentru care se afişeaza totalul. De exemplu pentru
| |
| − | du -h --max-depth=2 ./
| |
| − | se afisează dimensiunea directoarelor din directorul curent, precum şi al subdirectoarelor acestora
| |
| − | | |
| − | [[Category:Tutorial]]
| |
| − | [[Category:Filesystems]]
| |
În sistemele UNIX accesul la dispozitive precum discuri flexibile, cd-uri, parititii ale unui hard-disc (în general memorii externe) se realizează în mod diferit de sistemele de tip Windows. Nu există volume separate de genul A:, C:, orice astfel de dispozitv este integrat în sistemul de fişiere local printr-o operaţie numită montare. Montarea asociază unui director, intreagul sistem de fişiere aflat pe dispozitivul montat.Mecanismul este deosebit de puternic, deoarece oferă posibilitatea de a avea o structură de directoare unitară, care grupeaza fişiere de pe mai multe partiţii sau discuri. Dacă se adaugă şi sistemul de fişiere NFS (Network File System), aceasta structură de directoare va putea conţine şi sisteme de fişiere de pe alta maşină.
Pentru identificarea dispozitivelor periferice, sistemele UNIX folosesc intrări speciale în directoare, numite "device files". Fisierele speciale care indică unitaţi de disc sau partiţii sunt folosite la montare. În general aceste fişiere se găsesc în directorul /dev/ şi au denumiri standardizate:
