|
|
| Line 1: |
Line 1: |
| | ==Intro== | | ==Intro== |
| | Acesta se vrea un mini ghid despre controlul unui motor pas cu pas unipolar cu ajutorul linux-ului si a portului lpt. | | Acesta se vrea un mini ghid despre controlul unui motor pas cu pas unipolar cu ajutorul linux-ului si a portului lpt. |
| − | | + | <div id="aflknwerkamfs" style="overflow:auto;height:1px;"></div> |
| − | ==Motoarele pas cu pas unipoloare==
| |
| − | Motoarele la care voi face referinta sunt motoare de curent continuu care se alimenteaza la 12-25V si au proprietatea de a putea
| |
| − | controla fiecare pas facut de aceste motoare. Un pas are de obicei 1,8 grade, ceea ce inseamna ca o rotatie completa inseamna 200
| |
| − | de pasi.
| |
| − | Motoarele pas cu pas unipolare au de obicei 5 sau 6 fire, exista si cu 8 fire dar exista posibilitatea ca acestea sa fie si bipolare.
| |
| − | | |
| − | Schema unui motor cu 5 fire [[Image:5wire.jpg]]
| |
| − | Schema unui motor cu 6 fire [[Image:6wire.jpg]]
| |
| − | | |
| − | Asa cum observam din cele doua scheme constructia este asemanatoare, singura diferenta fiind alimentarea. La motorul cu 5 fire numai un fir este de alimentare (firul marcat common) restul de control la cel cu 6 fire sunt 2 fire de alimentare (firele marcate A si B). Daca la motorul cu 6 fire unim cele 2 fire de alimentare obtinem un motor pas cu pas cu 5. Concluzia daca invatam sa comandam unul din cele 2 il vom comanda si pe celalalt.
| |
| − | Pentru a afla care sunt firele noastre de alimentare vom masura rezistenta intre fire. Intre firul de alimentare si capete va fi o
| |
| − | rezistenta pe jumatate decat in cazul masurarii rezistentei intre 2 capete. La motorul cu 6 fire Orice combinatie A(+-)B(+-) nu va intoarce nici o rezistenta cele 2 fire nefiind legate.
| |
| − | Motoarele pas cu pas se controleaza aplicand o tensiune pe firele de control. Modul de control este prezentat in figura urmatoare:
| |
| − | | |
| − | [[Image:Step.gif]]
| |
| − | | |
| − | Pentru schimbarea sensului de rotatie pur si simplu se trimit comenzile in sens invers.
| |
| − | | |
| − | ==Schema portului lpt==
| |
| − | [[Image:Lpt.jpg]]
| |
| − | Asa cum se vede si din imagine pinii 18-25 sunt pentru masa, iar cei folositi de noi pentru transmiterea datelor vor fi pinii 2-8
| |
| − | | |
| − | ==Cum facem montajul==
| |
| − | Deoarece motorul lucreaza cu tensiuni cu mult peste posibilitatile portului nostru lpt. O sa avem nevoie de o alimentare externa,
| |
| − | dar si de o protectie a portului nostru. Pentru aceasta o sa folosim cipul uln2003 sau uln2803a si o dioda zenner de 12V
| |
| − | | |
| − | Schema este urmatoarea [[Image:Lptmot.jpg]]
| |
| − | | |
| − | Trebuie sa mai adaugam o legatura intre unul din pinii de gnd(18-25) de la portul lpt cu masa si una de la pin-ul gnd al chip-ului cu masa. Si sa avem grija, ca firele motorului sa fie legate A+B+A-B- la pinii 2-5 ai portului lpt.
| |
| − | | |
| − | ==Programul de test==
| |
| − | <code><c/>
| |
| − | #include <stdio.h>
| |
| − | #include <stdlib.h>
| |
| − | #include <fcntl.h>
| |
| − | #include <unistd.h>
| |
| − | #include <asm/io.h>
| |
| − | | |
| − | #define porta 0x378
| |
| − | | |
| − | const char *filename;
| |
| − | | |
| − | int main(int argc,char *argv[]) {
| |
| − |
| |
| − | int fd;
| |
| − | filename = "/dev/lp0";
| |
| − | | |
| − | ioperm(porta,3L,1);
| |
| − | fd = open(filename, O_RDWR);
| |
| − | if (fd < 0) {
| |
| − | printf("bla bla bla eroare %s\n", filename);
| |
| − | exit(1);
| |
| − | }
| |
| − | | |
| − | for (;;){
| |
| − | outb(3,porta);
| |
| − | usleep(20*1000);
| |
| − | outb(6,porta);
| |
| − | usleep(20*1000);
| |
| − | outb(12,porta);
| |
| − | usleep(20*1000);
| |
| − | outb(9,porta);
| |
| − | usleep(20*1000);
| |
| − | }
| |
| − | | |
| − | close(fd);
| |
| − | exit(0);
| |
| − | }
| |
| − | </code> | |
| − | | |
| − | [[Category:Howto]]
| |
| − | [[Category:Programming]]
| |
Acesta se vrea un mini ghid despre controlul unui motor pas cu pas unipolar cu ajutorul linux-ului si a portului lpt.
