Difference between revisions of "User:Vladg/incomplete/Demararea fizică"
From linux360
(Added pointer to extra work) |
|||
| Line 1: | Line 1: | ||
| − | Procesul de | + | ==Demararea fizică== |
| + | Procesul de iniţializare al unui computer<ref>vezi [http://dexonline.ro/search.php?cuv=computer computer] versus [http://dexonline.ro/search.php?cuv=calculator calculator]</ref> este dependent de arhitectura sa.<ref>microprocesorul este o parte esenţială din definiţia unei arhitecturi, dar un anume model de microprocesor nu defineşte ''sine die'' o arhitectură de sistem de calcul</ref> În cazul de faţă, vom trata particularităţile specifice arhitecturii IBM PC<ref>i386 sau x86 se referă la microprocesor, pe când noi ne referim la toate PC-urile din lumea asta, adică la "''IBM PC & clones/compatibles''"</ref>. Procesul este unul complex, dar poate fi rezumat în felul următor: | ||
| − | |||
| − | * | + | * În momentul imediat următor conectării sistemului la reţea, au loc mai multe procese de natură analogică, cum ar fi (pentru simplificare, presupunem că este vorba de un sistem AT<ref>Advanced Technology</ref> sau un sistem ATX<ref>AT Extended</ref> programat să pornească automat la apariţia sau revenirea tensiunii de reţea): |
| − | * | + | ** Sursa de alimentare detectează tensiunea reţelei şi intră în regim de funcţionare stabil. Ca urmare a acestui fapt, la ieşirea sa apar tensiunile nominale necesare alimentării componentelor electronice din sistemul de calcul |
| − | * | + | ** După un interval de timp suficient de lung pentru ca tensiunile de ieşire ale sursei să se fi stabilizat şi intrat în standard, microcontrolerul din sursă pune semnalul PG<ref>Power Good</ref> pe "1" logic, semnalizând astfel controlerului de alimentare prezent pe placa de bază că tensiunile de alimentare s-au stabilizat şi sunt deci utilizabile în domeniul digital |
| + | ** Controlerul de alimentare verifică în acest moment la rându-i tensiunile livrate şi, în cazul în care acestea corespund standardelor programate de producător, începe alimentarea diverselor etaje funcţionale de pe placa de bază, de obicei începând cu controlerele de ceas şi periferie<ref name="southbridge">South Bridge</ref> | ||
| − | + | ||
| + | * Controlerul de ceas îşi pune în funcţiune rezonatorul cu cuarţ din dotare şi începe să genereze (uneori prin multiplicare şi/sau diviziune) semnalele de tact necesare celorlalte blocuri funcţionale | ||
| + | |||
| + | * În multe sisteme, controlerul de ceas cumulează şi funcţia de controler de pornire aşa că, urmând secvenţa programată de producător, resetează pe rând şi pune în funcţiune blocurile funcţionale şi magistralele legate la acesta | ||
| + | |||
| + | * Controlerul de periferie<ref name="southbridge"/> îşi execută secvenţa de iniţializare, de cele mai multe ori executându-şi propriul microcod, fără acces la alte memorii. Odată ce ea este executată, acesta iniţializează şi pune în funcţiune controlerul de magistrală<ref name="northbridge">North Bridge</ref> | ||
| + | |||
| + | * Controlerul de magistrală<ref name="northbridge"/> pune în funcţiune controlerul de memorie (uneori sunt aceeaşi unitate funcţională, alteori<ref>vezi cazul AMD64</ref> sunt blocuri diferite) şi procesorul central | ||
| + | |||
| + | * Un standard istoric dictează ca acesta, ca urmare a secvenţei de resetare, va începe să execute cod de la adresa FFFF0h din ROM<ref>Read only memory</ref> (memoria RAM<ref>Random access memory</ref> fiind goală la pornirea computerului). Această adresă este situată in proximitatea zonei de extremă a memoriei, şi conţine o instrucţiune JMP<ref> o instrucţiune specifică limbajului de asamblare pentru arhitecutrile x86, prin intermediul căruia fluxul de execuţie poate sări (engl. JUMP) către o alta zonă a memorie şi işi poate continua execuţia de acolo.</ref> către zona de memorie care conţine microcodul BIOS-ului<ref>basic input/output system</ref> | ||
| + | |||
| + | * BIOS-ul este încărcat in memoria RAM şi executat. Acesta efectuează mai multe operaţii, printre care: POST<ref>power on self test</ref>, inventarul şi iniţializarea unor dispozive [incomplet] | ||
| + | |||
| + | * La un moment dat, BIOS-ul caută o unitate de disc de pe care să demareze. De obicei, această unitate de disc este selecţionată în prealabil de către utilizator şi poate fi un CD-ROM, o unitate de dischete, un hard disc ... | ||
| + | |||
| + | * Odată ce unitatea de disc demarabilă este identificată, o anumită porţiune din memoria acesteia este încărcată în memorie şi executată, BIOS-ul predandu-i controlul asupra computerului. Această zonă a memoriei diferă în funcţie de unitatea de disc de pe care se demarează. Cel mai adesea, această unitate de disc este un hard disc, caz în care BIOS-ul îi spune microprocesorului să încarce în memorie şi să execute primul sector al hard discului (primii 512 octeţi). Această zonă a memoriei hard discului poartă numele de MBR<ref>master boot record</ref>. | ||
| + | |||
| + | ==Note== | ||
| + | |||
| + | <references/> | ||
Latest revision as of 20:16, 13 December 2006
Demararea fizică
Procesul de iniţializare al unui computer<ref>vezi computer versus calculator</ref> este dependent de arhitectura sa.<ref>microprocesorul este o parte esenţială din definiţia unei arhitecturi, dar un anume model de microprocesor nu defineşte sine die o arhitectură de sistem de calcul</ref> În cazul de faţă, vom trata particularităţile specifice arhitecturii IBM PC<ref>i386 sau x86 se referă la microprocesor, pe când noi ne referim la toate PC-urile din lumea asta, adică la "IBM PC & clones/compatibles"</ref>. Procesul este unul complex, dar poate fi rezumat în felul următor:
- În momentul imediat următor conectării sistemului la reţea, au loc mai multe procese de natură analogică, cum ar fi (pentru simplificare, presupunem că este vorba de un sistem AT<ref>Advanced Technology</ref> sau un sistem ATX<ref>AT Extended</ref> programat să pornească automat la apariţia sau revenirea tensiunii de reţea):
- Sursa de alimentare detectează tensiunea reţelei şi intră în regim de funcţionare stabil. Ca urmare a acestui fapt, la ieşirea sa apar tensiunile nominale necesare alimentării componentelor electronice din sistemul de calcul
- După un interval de timp suficient de lung pentru ca tensiunile de ieşire ale sursei să se fi stabilizat şi intrat în standard, microcontrolerul din sursă pune semnalul PG<ref>Power Good</ref> pe "1" logic, semnalizând astfel controlerului de alimentare prezent pe placa de bază că tensiunile de alimentare s-au stabilizat şi sunt deci utilizabile în domeniul digital
- Controlerul de alimentare verifică în acest moment la rându-i tensiunile livrate şi, în cazul în care acestea corespund standardelor programate de producător, începe alimentarea diverselor etaje funcţionale de pe placa de bază, de obicei începând cu controlerele de ceas şi periferie<ref name="southbridge">South Bridge</ref>
- Controlerul de ceas îşi pune în funcţiune rezonatorul cu cuarţ din dotare şi începe să genereze (uneori prin multiplicare şi/sau diviziune) semnalele de tact necesare celorlalte blocuri funcţionale
- În multe sisteme, controlerul de ceas cumulează şi funcţia de controler de pornire aşa că, urmând secvenţa programată de producător, resetează pe rând şi pune în funcţiune blocurile funcţionale şi magistralele legate la acesta
- Controlerul de periferie<ref name="southbridge"/> îşi execută secvenţa de iniţializare, de cele mai multe ori executându-şi propriul microcod, fără acces la alte memorii. Odată ce ea este executată, acesta iniţializează şi pune în funcţiune controlerul de magistrală<ref name="northbridge">North Bridge</ref>
- Controlerul de magistrală<ref name="northbridge"/> pune în funcţiune controlerul de memorie (uneori sunt aceeaşi unitate funcţională, alteori<ref>vezi cazul AMD64</ref> sunt blocuri diferite) şi procesorul central
- Un standard istoric dictează ca acesta, ca urmare a secvenţei de resetare, va începe să execute cod de la adresa FFFF0h din ROM<ref>Read only memory</ref> (memoria RAM<ref>Random access memory</ref> fiind goală la pornirea computerului). Această adresă este situată in proximitatea zonei de extremă a memoriei, şi conţine o instrucţiune JMP<ref> o instrucţiune specifică limbajului de asamblare pentru arhitecutrile x86, prin intermediul căruia fluxul de execuţie poate sări (engl. JUMP) către o alta zonă a memorie şi işi poate continua execuţia de acolo.</ref> către zona de memorie care conţine microcodul BIOS-ului<ref>basic input/output system</ref>
- BIOS-ul este încărcat in memoria RAM şi executat. Acesta efectuează mai multe operaţii, printre care: POST<ref>power on self test</ref>, inventarul şi iniţializarea unor dispozive [incomplet]
- La un moment dat, BIOS-ul caută o unitate de disc de pe care să demareze. De obicei, această unitate de disc este selecţionată în prealabil de către utilizator şi poate fi un CD-ROM, o unitate de dischete, un hard disc ...
- Odată ce unitatea de disc demarabilă este identificată, o anumită porţiune din memoria acesteia este încărcată în memorie şi executată, BIOS-ul predandu-i controlul asupra computerului. Această zonă a memoriei diferă în funcţie de unitatea de disc de pe care se demarează. Cel mai adesea, această unitate de disc este un hard disc, caz în care BIOS-ul îi spune microprocesorului să încarce în memorie şi să execute primul sector al hard discului (primii 512 octeţi). Această zonă a memoriei hard discului poartă numele de MBR<ref>master boot record</ref>.
Note
<references/>
